mă doare în acest amurg nu renunț și aștept
mă doare un suflet să îmi intre în piept
lichefiez rănile și plec pe tărâmuri ondulatorii
mi-e groază de azi și de mâine în ambulatorii
clovnii au plecat cu tot cu râs și aplauze
aștept o singură și grea cortină între pauze
nu râd că mă lichefiez ca un deget strivit
nu plâng pe dealul pe aripa unui înger de dolomit
tristețea curge pe lungile mele căi ferate
cu tine oriunde mângâi curcubeiele pe spate

e iulie și sper și sper și sper