Ce frumos mai cântă lemnul
Când ciocanele îl bat,
Spui că plânge Betleemul
Când Hristos e-ncoronat.

Sună scândură bătrână
Doar pe notele cerești.
Cine-o vrea sa mi te pună
-n portative-mpărătești?

De n-ai vrea să dai urare
Te-aș crăpa acolo-n loc
Iadului să dai cântare
În al veșnicului foc.

Sună toacă, sună tare
Să te-audă tot creștinul
Cum aduci tu osanale
Când Hristos împarte vinul.

Iar atunci când pâinea rupe
Și o dă spre cuminecare,
Tu să cânți cu bucurie
Pe altarul de-ndurare.

Sună toacă, sună tare!