așteptând să înceapă emisiunea mea preferată
despre fenomene supranaturale
și eroii pe care nu i-am întâlnit niciodată
cu un firicel de sânge pe bărbie
și lumina becului sub lustră
desenând ființe umane pe pereți
mă priveam dintr-un unghi comod oarecum mulțumită
ronțăind biscuiți așezată într-un fotoliu


savurând felul nostru incomparabil de a fi
tolerând acceptând formula aceasta falsă a chipului
pe care caut cu disperare acel țesut viu
despre care a vorbit poetul și moartea
și alte abstracțiuni
gândind că realitatea e mai mult
decât ceea ce se întâmplă de fapt -
realitatea sunt totuși eu femeia aceasta lungă
aproape de negăsit în această dimensiune probabilă
în capul căreia e doar un bine fixat fiasco