Valiza

Mi-am deșteptat privirea într-un cadru intim,
Desculț pășit-am spre descoperirea calmă
Ce s-ascundea sub atmosfera mirosind sublim
Simțindu-mă turnat în scena cea cu palmă...

M-am pocăit ca iepurele după cuțitul fatal
Și am servit drept tavă de pocal,
Umbrit fiind de îndrăzneala pură
De a i-o da s-o ia în gură!

Greșeala a vorbit la început
Când corp cu suflet, dar de lut
N-a ridicat catargul către vânt
Ci a rostit de lebădă, un cânt!

În răsăritul falnic, dar cu brumă
Am tras perdeaua la amiaz’,
Când am gândit la calul cel cu ciumă
Ce râde-n agonie spre extaz!