din carnea sfântă cerșetori mănâncă
și-l beau pe crist din valuri de clondire;
te caut prin vertebre de gândire,
împricinate mântuiri nu-s încă.

dar va veni divina osândire,
ușor să sfarme-a morții noastre stâncă
și-atunci să ai Credința cea adâncă
vecia de-ți va sta în oglindire.

iar crucea lui îmi voi urca-n spinare
s-o duc cu mine până-n loc acel
de martiriu și de iluminare.

deși curg lacrimi multe sub măcel,
sub cruda Fiului asasinare
se va-nălța un Împărat din miel...