S-a uitat la mine cu coada ochiului
poate chiar în silă,
după ce s-a gândit mai profund
m-a chemat lângă ea să mă sufoce.

Mi-a sechestrat gândurile într-o ambiție
n-o iert și o țin strâns de umeri,
îi fur surâsul și ochii obraznici,
o pedepsesc în dragoste.

Nu se supără și se crede învingătoare
are sâni cu miros proaspăt de pâine
care nu-mi lipsesc din priviri,
se coc într-o vară de iubire.

Se deschide într-o floare dimineața pe rouă,
în părul ei locuiesc fluturii albi
și atunci îi număr cuvintele roșii
în petalele trandafirilor îmbobociți.