Suferința
nesusținută
de boală, nefericire și durere
s-a alterat
a mucegăit
și a lăsat
în suflet
secreții fetide și imunde

Am curățat
sufletul
de suferința în descompunere
și am presărat
lacrimi
în locul mânjit
de suferință
din seva lacrimilor
s-au născut
inflorescențe
ale fericirii
umplând lăuntrul
cu substanța sa benefică

Beneficul a țâșnit
din lăuntru în exterior
și de atunci destinul propriu
mi-a presărat în cale favorabilul și avantajele la superlativ.

***

Un zâmbet haotic
îmi traversează
tristețea
și lasă
în urmă
secreții de hazard
se ia la harță
cu umbra
căreia îi promite
o metodă
prin care să ajungă
la veselie
căci umbra
suferea de depresie
inoculată
de tenebrele
ce s-au încuibat temporar în ea

Zâmbetul haotic
este atras
de vârtejul unei dezabuzări
însă este salvat
de un optimism
ce făcea autostopul
pe autostrada
ce unea sufletul de spirit
și care traversa, printre altele
eurile, sinele, gândurile și rațiunea

Am prins zâmbetul, l-am decojit de stratul de haos
și l-am făcut talisman al vieții proprii.