n-o să mai știm să vorbim
vom trece străin unul
pe lângă
celălalt capăt al iubirii va fi în aer
deconectați
ne vom căuta la infinit
într-o carte cu destin
aruncat la spate sufletul
singurul responsabil de noi
de atingerile noastre
ne va reproșa înghețul
moartea planetelor pe care
ne-am înscris
ca să fim oameni
în rândul lucrurilor împovărătoare
distanța
fenomenul care stinge
urmele iubirii adânci
se pot vedea de pe orice
ochi
mici stele în care moare câte-un sentiment
soarele ne arde din punctul lui de vedere
cu laserul cinismului
o parte din tine mă declară idol
o dragoste spulberată sub secure
noi suntem îndrăgostiții lumii
și lumea se dă la o parte
cineva face loc luminii
lui Dumnezeu
noi trecem zâmbind
ca și cum
demonstrația relativității se încheie
în miez

***
să fiu femeia cu care adormi
o pagină din biblie
o sărbătoare
care scoate sentimente în jurul unui pom
adeseori ai lecturat lumea
în diverse ipostaze
Dumnezeu și-a făcut de lucru cu noi
a intrat într-o clădire
a aprins pipa păcii
a râs cu oamenii fără religie
a transformat totul în bucurie
așa săraci s-au dus pe la casele lor
și-au îmbrățișat copiii
au uitat să fie severi
cel mai simplu lucru
timpul
s-a strecurat în sufletul lor
o altă viață
un alt câine