Pentru că nu am prea avut grijă de mine,
voi fi pedepsit să fiu
ciobanul stelelor,
să am grijă de ele, să le număr,
să nu le pierd dincolo de marginea luminii
în vreo prăpastie a haosului,
să nu le înfulece găurile negre,
să nu se încaiere berbecii galactici
când sunt în rut cosmic,
spre spaima mieilor planetari
loviți de radiațiile lor.
Cel mai greu va fi să le mulg energia
și să le tund gravitația în exces,
ca să nu se umple de asteroizi.
Obligatoriu trebuie să-mi fac
o bâtă cosmică să le apăr
de alte universuri invadatoare,
dacă va fi cazul
și un fluier celest,
ca fiecare stea să-mi știe locul
de suflet pedepsit și singur,
doinind luciferic,
undeva, pe pajiștea neagră a universului.