Când am să dispar,
am să-ți lipsesc?

Cât...
O spargere de val?
Un coup de foudre accidental?

Cât...
Un coșmar demult uitat,
vechi refren obsedant?

Cât...
Un fulg răzleț topit pe buze?
O nocturnă a ploii-n frunze?

Cât...
Sărut fugar pe coada ochiului rămas uimit,
ce-apoi se simte părăsit?

Cât...
Tăcerea ce amplifica tunetul?
Beția de precede țipătul?

Cât...
Un lapsus enervant,
salvat de-un oftat ușurat?

Cât...
Acel norocos număr impar?
Un surâs gri-ștrengar?

Cât?

Știu!
N-am să-ți lipsesc deloc.
Tu ești imun.
Norocosule!