respiră-mă, dacă nu ai nimic mai bun de făcut,
intră în pieptul meu și fă-ți odaie
locuiește-mi sângele ca pe casa emoțiilor tale
dar nu mă mai da cu capul de toți pereții inimii
că tot nu-mi pot gândi iubirea

de vrei, intră-mi în cuget pe la ușa lui Dumnezeu
cea deschisă să nu intre încuierea la minte,
de obicei nu gândesc pe Dumnezeu
e o teoremă ce nu trebuie demonstrată
îmi stă nemișcat în curgerea gândurilor
și poți intra fără a-mi mișca din loc iubirea,
poți curge pe deasupra cu iubirea ta
că tu o cugeți pe aceea