Inainte de a mă pierde
îmi las un pic sufletul să vorbească
inima să nu se mai surpe în interior
neutralizează-mi fricile cu blândețe
până să-nvăț pe de rost că viețile curg prin noi
așa cum lacrima are gust de ceai verde
am trecut pe lângă mine de multe ori
și n-am întors capul,
dar după tine, da!
de aceea când scriu mă seduc…
la marginea orei, privind ca și tine
cum în locul meu trăiește altcineva
nici o scară nu urc
deși scara pe mine mă crește,
și pentru că te am
nu mai pot spune
că ceva din mine lipsește….