desfăț de trist, sub nașteri de suspine
amărăciunea a umplut potir
stigmatul alb venin de stih susține,
pe masa nopții slovele-mi înșir.
în răni de rugă leacuri am puține,
în gânduri mi-e infern mai abitir,
desfăț de trist, sub nașteri de suspine
amărăciunea a umplut potir.
pocalul vremii bezne îmi conține
și de a ta lumină-n veci mă mir
femeie-n trupul ca de trandafir,
cu raze-nțepi tenebrele din mine,
desfăț de trist, sub nașteri de suspine