Ne privim ca două oceane
Lungi pescăruși alunecă între noi
Mareea mea e refluxul tău,
Dansul nostru sub cerul de hârtie neagră.

Ne iubim fără respir sau încetare
Fiecare amintire, umbră, fericire
Durere neîncercată de nimeni vreodată
Ni se aștern nisip sub tălpile zilnicei ispășiri.

Agățat, rămas pironit de suprafața oricărui
Sentiment ce vine prin fereastră, mal, buze,
Inimă și undă,
Fluturele sorbind miere sau amar,
Rătăcit între coapsele și șoldurile noastre,
Rostuit și rotit neîncetat, lasă la intrare zborul
Smuls din aripa primăverii.

Lumea s-a ascuns de noi.
Dimineața ne ține în brațe,
Nou născuți, înfloriți,
Înmiresmați și fără vină pentru iertare.