dintr-o lipsă de stație,
clătinat de watman,
explodat în trafic,
pneul prost
are ceva spectral și spectaculos,
impregnat organic
de multe simboluri-aluzii

e vorba de simplitatea indigestă
a scrisului, muncii,
relașului, visului —
pe oamenii categorici
îi intrigă

vârful competiției de vitezomani,
acest lucru doare
ca în finalul patimilor
roșii, în rostogoliri de bolizi
la cursele de raliu prin Carpați,
vârful morții apăsat pe hârtie
creasta în nori de fum,
explozia

demisolul sau mansarda sunt inundate în artă
de torentele acoperișului ori ale străzii,
de mirosul strugurilor copți și al rozelor,
de nămolul nestrâns după prăbușirea inimii

lăsați ochii cu gene pe amintiri
țipetele decantate de frici

roțile calcă șoferii
pe degete-n somn,
stafia lovită
reapare-n fisura largă din bitum,
în dâmbul surpat de ploi
din macadam — hop ratat