VORBĂ-N VÂNT

Pierdutele nopți m-acoperă-n fum,
Miresme de crin și de mac mă-nfioară,
Netrăite iubiri ce-au secat de parfum,
Amintiri care vor, mai departe, să doară.

Tenebre adânci îmi ascund călimara,
În neguri cu stele risipit-au cerneala,
Din tăceri, într-o coardă vibrează vioara,
Gemănatele gânduri mi-au adus oboseala.

Sunt clipe de leagăn între bun și stricat,
Când vreau sfatul bun să apară din haos,
Când albul de negru se cerne ciudat,
Și-aș da tot ce am pe un ceas de repaos.