Noi suntem vulturi!

Vulturi bătrâni care de vârful stâncii
Își lovesc ciocul și ghearele spre a rămâne
Ca la început. Ca atunci când loveau coaja oului
Pentru a se elibera de adânc și de năluciri.

Noi suntem fluturi!

Păpuși, nimfe, străluciri metalice care
De pretutindeni înaripate cuprind
Din litere rostuitoare cuvinte
Trecute de mult în risipiri.

Noi suntem gândul dintâi!

Visul pe care îl visăm dintotdeauna ca acolo
Unde împreună rămânem numai noi în aceleași
Frământări de pământuri și ploi din care
Bolta cerului ne înghite întruna.