|
agonia deutsch v3 |
agonia.net | Richtlinien | Mission | Kontakt | Konto erstellen | ||||
|
|
| |||||
| Artikel Gemeinschaften Wettbewerb Essay Multimedia Persönlich Gedicht Presse Prosa _QUOTE Drehbuch Spezial Mundart | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Amphibien - Dystonie Kontakt |
Kommentare der Mitglieder
Leser: 335
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2025-08-25 | [Text in der Originalsprache: romana] |
Îți văd umbrele,
îți simt povara tăcută, vino și lasă-ți cuvintele pe umerii mei, voi rămâne să le port până ce se vor risipi. Voi fi farul tău în mijlocul furtunii, focul care nu se stinge, liniștea care veghează când valurile îți sfâșie corabia inimii. Cafeaua rece îți ține loc de somn, ochii goi privesc spre nimic, iar tăcerea îți înfige în tâmple aceleași ace de întuneric. Știu, ai râs altădată, ai avut un chip luminat de bucurii, dar de atunci ai îngropat zâmbetele sub straturi groase de tăcere și mândrie. Spune-mi doar ce doare, nu te teme, chiar dacă rănile tale mi-ar sfâșia pieptul, tot aș rămâne. Îți văd monștrii și nu fug. Îți simt lacrimile și nu plec. Îți îmbrățișez disperarea și aleg să rămân. Nu există alt drum decât prin întuneric, dar în noaptea ta voi fi lumină, în golul tău prezență, în prăbușirea ta brațul care te ridică. Și de vei cădea iar, voi cădea și eu, dar în cădere îți voi fi sprijin, iar în ridicare mărturie. Căci niciun monstru nu rezistă când cineva alege să te iubească fără teamă.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Eine virtuelle Heimstätte der Litaratur und Kunst | |||||||||
Bitte haben Sie Verständnis, dass Texte nur mit unserer Erlaubnis angezeigt werden können.
Copyright 1999-2003. agonia.net
E-mail | Vertraulichkeits- und Publikationspolitik