Acest bărbat nu minte, nu bea și nu înșeală,
Acest frumos mascul e unicul perfect,
Chiar dacă de-acum stă pe orizontală,
Este lipsit de vicii, nu are vreun defect.

E-ascultător și calm, stabil și fără vină,
Cu domiciliu fix din care admiră veacuri,
La nici treizeci de ani îi este viața plină
De moartea cea eternă sosită fără leacuri.

S-a prăpădit în grabă, dezastru prematur,
Așa cum mor comete cu cozi strălucitoare,
L-au lăsat lat femei, alcool, droguri, huzur
Iar ca pedeapsă, soața îl îngroapă în picioare.