e noaptea de anul nou
mașinile trec pe Via de Vanni
umbrele lor alunecă lent pe pereți
de la stânga la dreapta
de la dreapta la stânga
umbra filtrată de obloanele zăvorâte
pare a fi a ta
vine spre mine
îi simt arsura pe spatele gol
buzele vii pe umeri



umbra ta astăzi m-a urmărit
prin grădinile Boboli
a urcat la pas
s-a plimbat printre chiparoșii înalți
m-a urmărit prin galerii
a zăbovit în fața Nașterii Venerei a lui Boticelli
la Bachus al lui Caravaggio
și-a schimbat corpolența
cu gustul vinului
roșu


e noapte
străbat străzile Florenței
o fată pe dig ține cu o cameră și filmează
artificiile care explodează
pe limba de nisip din mijlocul râului Arno
pe lângă ea trec puști gălăgioși
care ling gelato deși e un frig năprasnic
alții ciocnesc
auguri!
destupǎ sticle de Prosecco
se îmbrățișează


doar eu cu umbra mea
pășim prin întuneric


Ajung în club.
lasere mov și roz ne taie în bucăți mărunte
dansăm și nu ne pasă
pe beat-uri jungle
până dimineațǎ
doar eu cu umbra ta
lucim în întuneric



L’amor che move il sole e l’altre stelle