|
agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
|
|
| |||||
| Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special Literary Technique | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ A wound that breathes Contact |
Members comments
Views: 58
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2026-02-24 | [This text should be read in romana] |
Șterge-mi ultimul sărut de pe chipul Maicii Domnului,
Cel pe care i l-am pus pe obraz la ultima rugăciune! Bătrâne și ridate, pe imaginea ei, Buzele mele, praf de pudră, Sunt un sărut actualizat. Șterge-l! Vreau ca cei care după mine o vor privi Să o vadă cum este și nu colorată Cu săruturi acoperite de ruj Și cu arome înmiresmată. Cu toții să vadă, Când o privesc și i se închină, Că în sărutul lor e un fel de lumină Așezată peste o altă lumină Cum o umbră pe tină. Că peste chipului Maicii Domnului, Oricâte rugăciuni ca săruturi se vor așeza, Ele sunt pământul unde îngropi țărâna Care devii și nu imaginea sa. Deschide fereastra! Dă la o parte perdeaua, Și adânc trage aer în piept! Privește! Ce vezi este chipul ei. Nu-l săruta! Buzele sunt gheare Ce zgârie icoana zilei Pe care ai zugrăvit-o Privind în ferestre.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy