|
agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
|
|
| |||||
| Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special Literary Technique | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ A wound that breathes Contact |
Members comments
Views: 13
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2026-03-21 | [This text should be read in romana] |
Veacul bate,
clipa sună, pleoapele-și închid aripa ca niște uși trase în grabă. Pe zid umbra unui copac se sprijină, dar sunetul e dat pe mute și nu sesizează nimeni cum geme. Ca într-un somn pe malul Stixului, răsună voci amestecate, se-aud pași grăbiți, care par a se învârti în cerc, apele negre clocotesc în albia fierbinte, iar șerpii din tufișuri își transferă inimile mobile în corpurile noastre amorțite. Cât de mult cresc umbrele! Am uitat cum arată aerul, am uitat cum e lumina, copacul s-a frânt deja. Timpul se frânge și el și curge cu ochii închiși pe apele negre. Veacul nu mai bate, clipa nu mai sună, dar e bine că surâdem prin somn, ca niște prunci... Noapte bună!
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy