Luna misterioasă
Îți pătrunde în casă
Îți luminează chipul
Și-ți pătrunde visul.

Visul îl urmărește
Omul cum gândește
Și se minunează
De ceea ce visează.

Gândul se întruchipează
Cu altul se încrucișează
Plăsmuirea este reală
Nu o închipuire totală.

Astfel ea se gândește
Că nemurirea-i rece
Pe când omu-i plăpând
Este cald și blând.

Luna se decide
Ușa din vis o deschide
Se retrage discret pe cer
Că în zori visele pier.