O cană de apă, un strop de răgaz,
Și mintea revine din zborul divin,
Când lutul se cere spălat pe obraz,
Iar spiritul vrea un potir mai senin.

La șapte decenii și doi ani de har,
Memoria-și strânge comorile vii,
Pe ecranul curat, fără umbră sau amar,
Se scriu de la Tatăl cerești poezii.

Dispar iluzii din vechiul decor,
Capitalismul cu zgomot de fier,
Prin filtrul cel sfânt al acestui popor,
Noi punem balanța între Pământ și Cer.

O muncă cinstită, un bonus primit,
Sunt semne ce curg din astralul înalt,
Pactul cel vechi e acum împlinit,
Iar sufletul zboară peste negrul asfalt..