Testament

Atunci când ochii mei
Se vor închide fără lacrimi
Și piept deschide suflet cu un ultim articol nehotărât –
oftat nepronunțat,
Pentru a mai pribegi printre muritori o vreme,
poate clipe,
Să nu-mi aduci tristețe,
Să nu-mi aduci suspin,
Să-mi aduci melancolie
Turnată într-un pahar cu vin.

Și să strecori prin pumnul tău
Plăcerea, în crăpătura
Tainei ce rămân,
Sub un copac al vieții,
Cu strașnice vocale,
Ce cântă prin păsări,
Păsări călătoare.