Păsările mele au aripile îngreunate
și înnegrite de cenușă
n-au mai rămas din ele
decât zborurile mult uitate și mult trecute.
Păsările mele două câte două
sunt singure
pentru că s-au apropiat
prea mult
și fiecare e cealaltă.
Au devenit cenușii
și-au început să vorbescă
bietele mele păsări,
dar atât de încet vorbește fiecare
încât toate par surde și mute.
Ele sunt din rasa aceea de păsări,
care nu știu și mai ales nu pot cânta
pot doar să facă ouă multe și pui mulți,
pot doar să zboare
și când zboară, parcă ar cânta
atât se duc de departe.