m-am trezit dintr-un somn profund pe la patru
mi-am încălzit samovarul am băut o votcă și mi-am aprins o țigară
am expectorat de pe balcon
apoi am privit peste clădiri

acoperișurile nu sunt strălucitoare
pe unul din ele cineva a înălțat un steag

ferestrele sunt blindate cu scânduri
și antenele de televiziune acoperite cu cearceafuri galbene

într-un colț sub un raft stă zgribulit câinele
umbra mea peste el
apoi
se întinde leneș
își face de lucru cu gâtul unui flamingo roz

el mă imită și nu pleacă de la mine din milă
să nu sufăr de spaimă
ca nu aș mai putea fi stăpân

în fiecare doarme un câine rotund încolăcit
ochii mei văzuți de câine sunt
ca urmele de cuie smulse din palme

apoi
am fumat și băut ceai si votcă aproape o viață de om
fiodor mihailovici fiodor mihailovici
de-o săptămână cântă fanfara în parc
și nu-mi găsesc hainele armele cartușele