Nu-nceraca sa-mi vindeci dorul
Ca-ti va trebui o mare
De suspine indreptate
Inimii spre descintare.

Nu-ncerca sa vinturi fumul
Ce-l respir si ma domina,
Nu-l va scoate nici furtuna
Din plaminii de neghina.

Nu-ncerca sa-mi vindeci vazul,
Tot orbirea-mi va fi muma,
Voi ramine doar cu visul
Unei lumi nascute-n huma.

Nici sa nu incerci vre-o data
Sa ma strigi printre ruine,
N-am s-aud nici chiar furtuna
Ce va bate in multime.

Incercari vor fi prea multe,
Insa toate fara vrere,
Doar prin dragoste curata
Poti da inimii putere.