Servită-i minunea pe tavă,
Maiestuos elevul se-apleacă,
Nu dă cu piciorul la navă,
Este obligat să renască.

Sprânceana tresaltă și bate,
În veste căpitanul e foc.
Acum doar elevul împarte,
Bucurie mărită și siminoc.

Este doar fiul puternic
Ce frâiele ia de la bos,
Înghite alarme nemernic,
Rezolvă totul frumos.

Mai bună e jalea stăpâne,
Când ai puse relele frâne.