Poezia I

Asculta Pamantul cum se roteste
In linistea mintii tale
Si fii atent la plecarea anotimpurilor
Ca sa-ti aduci aminte mereu
De partile sufletului tau
Si mergi mai departe
Pe sub cerul acesta sclipind
Si zboara cu mainile pe pamant
Plangi din suflet
Ca sa-ti apartii
Si renaste-te
Ca sa revii
Si sa rasari si sa apui
Mereu peste al tau acelasi suflet
Si sa mori
Si sa invii.




























Poezia II

Danseaza iubind ritmul tau
Pe sub frunzele toamnei altora
Si reda lumii primavara
Care a renascut din plansul iernii.
Povesteste-le ce frumos
E sa traiesti
Dansand basme de flori,
Cantand pietre candva moarte.
Desparte-te de tine din trecut
Si danseaza-ti toamna,
Din viata de aur a verii altora
Si regaseste-te mereu
In insasi primavara ta.



























Poezia III

Asculta vantul cum duce mai departe
Melodia aceasta de neinchipuit,
Ascult-o si traieste,
Imagineaza-ti mesajul ei
Si du-l mai departe
Si nascoceste povesti despre ea
Si numai tu vei sti adevarul
Ascultand cantecul etern
Al spiritelor de toamna.


































Poezia IV

Cred ploaia ce cade
Fin si melodios din cerul inalt
Ce-mi spune sa cad si sa ard,
Sa zambesc , sa ma ridic
Si sa plec arzand in flacari de ploaie,
Spre taramul altui vis
Nemarginit
Din tara ploii vecine
De la capatul curcubeului
Altei ploi de culori.






























Poezia V

Pe sub lampadarele aprinse de torte
Merg zambind cu lacrimi in ochi
Orbita de lumina ce ma asteapta
Nu departe, dincolo de pragul de aur.
Ma uit la cei din jur ce danseaza
Sub flori de margaritar
Si viseaza nopti de decembrie cu multa zapada,
Cu miros de zahar si de cald;
Si merg mai departe
Plutind spre marea de lapte
Peste care s-a asternut un cer auriu
Si s-a starnit o ploaie eterna
De trandafiri purpurii.






































Poezia VI

Merg pe pamantul roz
Cu pietre trandafirii
Si culeg spinii altei dimineti
Care s-a pierdut in radacinile
Unui arbust cu parfum tare
Raspandit pe intreaga plaja salbatica
Fara nisip albastru
Ci numai cu bolovani aurii
Care se casca si
Mai inghit din cand in cand
Parfumul pietrelor din marea de vant
Ce si-a oprit valurile din necuprinsul timpului
Ca sa se reverse peste pamantul roz de iubire.