as vrea meleaguri de lacrimi sa spulbere stele,
as vrea sa nu mai simnt si nimicul sa ia putere,
as vrea sa pot fi asa cum n-am sa fiu,
as vrea sa pretind ca e drept ce acum eu scriu...
nu vreau sa simnt iubere si n-am sa mai iubesc,
viata mea e exact asa cum mi-o doresc;
nu vreau sa sper ca exista un final fericit,
nu vreau sa mai tremur la glasul cel iubit,
nu stiu ce inseamna sa fii dezamagit,
nu stiu ce e sa versi lacrimi dupa cel iubit,
nu pot incanta alte generatii,
nu simnt ce simnt altii si am inima de gheata...
nu vreau sa ma iubesti caci ce rost ar avea?
nu simnt iubirea si nu stiu ce pot face cu ea,
tot ce am scris acum e asa de drept,
ca stancile se sparg fara nici un regret...
ca ce frumos ar fi sa chiar simnt ce zic...
ce viata usoara fara prihanit,
ascund eu in suflet ... pacat ca e de negasit...