Într-o țară îndepărtată,
exista un popor de piticoți,
care aveau o viață mai ciudată,
erau mulți, erau netoți.

Lor le ținea un discurs,
piticul Bolboc cel "spân".
Toți căscau gura ca la "urs",
la acest dement, stăpân.

Nimeni nu-l înțelegea pe orator,
dar se îmbulzeau să-l vadă.
Dădea din mâini, din picior,
precum un războinic cu spadă.

Piticoata Lara care avea un cățel,
s-a dat bine, chiar dezinteresat,
pe lângă oratorul cel chel,
și pe loc l-a detronat.

A spus la poporul său:
-Nu avem nevoie de nici un orator,
noi, și așa o ducem greu,
este un mincinos, un om nefolositor.