S-a trezit din somnul ei,
Soarele ieșind în cale,
Prin ferești privea un tei
Fermecat; pe perna moale,
Tresărea din cînd in când
Suflul cald de primăvară.
Parul ei curgea zăcând,
Așezat pe perna goală.

Razele fugeau spre ea,
S-o atingă mai degrabă,
Cerul parcă îi zambea;
O visase-o noapte-ntreagă.
Si pe crengi cântau în cor
Rândunele mititice,
Ciripeau acum de zor,
Al ei chip zâmbea ferice.