Neliniștit, mă pierd printre nori,
În căutare de picuri reci de ploaie,
Pentru a-i dărui însetaților tăi pori,
Ca ochii-ți să nu mai plângă șiroaie.

Neliniștit, mă pierd în mine,
În căutare de priviri reci și tăioase,
Pentru a le dărui timpului ce vine,
Ca sufletu-ți să se-nfrupte din cele duioase.

Neliniștit, mă pierd cu ale tale secunde,
În căutare de tragice amintiri,
Pentru a le fura și-a le ascunde,
Departe de-ale inimii-ți priviri.

Liniștit, mă pierd printre degetele tale,
În căutare de tine,
Și mă gândesc dacă spini sau petale,
Se pierd în mine.