Cât de perfidă-i lăcomia!?
Dezastru-adânc cu mii cotloane,
Fără respect pentru icoane,
Cu biblie ...„ economia”.

Nu cea reală, cumpătată,
Cu rezultate, cu-nțeles.
Aceea dură-n interes,
Bogată doar în strâmbătate.

Să ai mai mult, mereu mai mult,
Mai consistent, doar pentru tine,
Fără să-ți pese de suspine,
Fără de limite-n rușine.

Nu este lege să te-ntoarcă
Din drumul tău de strângător.
Tu, către moarte călător,
Prea mult încarci în mica-ți barcă.

Și într-o zi fără de nume,
Fără de știre, fără dată,
Dispari cum ai venit pe lume,
Singur, în luntrea-ți scufundată.

Nu e păcat!?