Primăvara

Azi mă strecor în primăvară
să-i mângâi pletele de flori,
să-i fur lumina ancestrală
ascunsă tainic în culori.

O rază mă îmbrățișează blând,
trăiesc în clipa re-nvierii
un sentiment curat; și-un gând
sprințar sărută cerul primăverii.

Atrasă de zvâcnirea unui dor
pierdut în căptușeala iernii,
aud strigând departe un cocor
și simt zefirul cald al primăverii.

Mă răzvrătesc la frigul dintr-un nor
ce-alungă șoaptele iubirii
ivită-n ghiocei și în izvor,
în sufletul neprihănit al firii.

Și toate le cuprind în ochi,
în inimă și în cuvânt,
le-arunc apoi în mii de stropi
pe oameni, pe cărări și-n vânt.

Mariana Rogoz Stratulat

Panciu, 28 februarie 2009