e o tăcere în noi de două
milenii
ici-colo mai scapără
câte un licăr verzui
peste casele
de chirpici

ne ard măruntaiele ca-n văpăile
ghenii
o lume întreagă ne strigă
că suntem
de-a dreptul
mitici

din pomul bucale cad visele-n
pârg
rapidul de zero
ciocni-va o stea
becalul se freacă pe burtă
cu sârg
cu mintea-i plutindă
cum fulgul de
nea

visăm europe visăm căi lactee
visăm dumnezei de carton
pământul se-ncinge ca o minge
atee

semnat
icsulescu chibiț
de pluton