se pornește de dimineață, vitejește, pe stomacul gol,
poate așa, 3-4 țigări să-ți faci curaj de inspirație;
se spală mâinile-falangele, picioarele-rădăcinile, aseptic
Iei o plasă mare, cât să încapă un grăunte de talent,
Te așterni să aștepți, să nască crepusculul.

întotdeauna la persoana a II-a
se unge bine mintea cu toleranță, cu un strat subțire,
așa să treacă bășicile eferescente de versificație;
se pune mobilul pe vibrații, nu se inchide.
Rupi căsuța poștală, poate un firewall la messanger
și Aștepți

nu se plictisește,
Te bâțăi de colo-colo, eh, mai bei ceva
să speli și ultima urmă de cultură;
se așează pe un scăunel și Încerci
să nu faci umbră la cer, să nu îi Sperii

odată la jumătate de secundă înghițită pe fugă
se schimbă plasa,
să nu se plictisească
nu Încerci să-l ademenești, Lasă-l tolănit la umbră
mai Șoptește-i din când, în când, așa duios
că-l aștepți.

îmbărbătat bine și amorțit la jumătate, integrat
îl Fugărești în altă limbă
se schimbă ecourile, tăcerile
să nu îi plictisim
dăm puțin volumul mai tare, de acolo, din stânga
luminiței-ăleia, de la steluța... da, de acolo

se lasă să vină încet cu înserarea
când e trecut de 21:10, mai Tragi un fum
să tragă mai bine în jos,
adoarme el oricum,
dar merită să se pregătească din timp
să se știe