Mi-am ucis cu regret
si durere
UN GAND
ce strain
se-aciuiase
strigand
ca nu am dreptate
uzand de putere
si imi dadu
programatic
un pumn peste spate.
Trist,regretand,
cautam
cimitirul din minte
ca sa-l ingrop crestineste
si fara de gesturi
l-am pus in cosciug
si-n drumul spre groapa
simteam cum imi creste
constiinta de gade
cu coarne de plug.
Asasin umilit
am ramas doar cu mine
necondamnat niciodata,
cu crima perfecta
dar mintea mi-e goala
si viata
infecta
si doar mi-aminteam
cum odata
pe vechile randuri
stateau sa se bata
multime de ganduri...