La sanul ploii,
aseara,
imi adormeam
copilaria...

Din ochii dumnezeului uitat,
de mama,
pe noptiera,
curgea lapte
incercanat
de lupa ferestrei
prin care
piruetele gandului
strecurau
pana departe, amintiri
cu alt septembrie
freatic...


Din cand in cand,
cu pulsul tamplei drepte,
desenam
copaci
si rugaciuni
tinandu-se
de maini...