Alerg spre tine in dimineata asta
Si visul meu va fi aievea-acum,
Cand departarea-si pierde-nsemnatatea
Si-ntr-o secunda se transforma-n fum.

Alerg spre dimineata cu tine in amurg,
Tot ce-i real imi pare ca un vis.
A fost distanta prefacuta-n rug,
Am implinit destinul care ne-a fost scris.

A fost destin, secunda-ndepartata,
Care-ntr-o mare de flacari ne-a schimbat
Si dimineata asta minunata
E vis, e fum sau e amurg insangerat?