O rază de soare, părul mi-l mângâie
Închid ochii obosiți de răceala zilei...
Lumina ce bate, corpul mi-l unduie,
Miroase a frunze...

Mă scald în privirile celor din jur..
Pământul e umed...și fulguie.
Prin geamul camerei mele,
Aud bătăi de inimi la fereastră...
Număr privirile necunoscute...
Iar noaptea suspină albastră...

Număr, zac si cânt..tot desculță,
Un cântec fredonat de-o chitară...
Iar tu, vii să-mi arăți
Forma inimii tale..în jumătate de pară.

Te-amesteci cu mulțimea de-afară,
Și-apoi dispari printre copacii de toamnă,
Și-atunci inima cât un purice mi se face...
E totul fără rost...și sufletul-mi zace
Într-o contemplare de toamnă.