Am inceput sa ma fragmentez.
Celulele mele se distreaza,
amestecandu-se sugubat
cu vrabii, copaci, case,
cu oameni si oameni...
Nu stiu cum sa le aduc inapoi,
sa le conving ca tot in mine
e mai bine.

Fiecare clipa ma strabate ascutit,
zambindu-mi serpeste
de pe cealalta parte de mine.
Intorc inima brusc,
spre inainte,
crezand ca timpul m-a strigat
pe nume.

In acest vartej de crampeie,
creatie a unui mixer nebun,
incerc sa impac o capra flamanda
cu o varza mult prea mica,
sa rezolv ecuatia ideala
un u plus un n egal cu...
nu sau un?
Incerc sa ma recompun...