Din sufletul meu, fulgul de nea
te saruta naiv prin univers:
stralucind alb ca o stea
ori ca o soapta cazand dintr-un vers...

Asculta-ma doar cand te privesc,
cand ma topesc in palma ta, usor...
Intelegi cat pot sa te iubesc?
Intelegi? Pot sa zbor, sa mor de dor...

Cand respiratia vantului
ma ridica suav in rafale,
spre tine, prin unduirea lui,
ma cheama, sa ma poarte agale...

Am ajuns atunci privirea ta
Ca strop de dor inghetat intr-o stea.
Eu ma lovesc de caldura ta
S-atunci tiptil cad, ma topesc in ea...