Nu te mai juca atâta cu moartea,
bestie frumoasă cu suflet oval,
n-o mai încerca tu cu vârful degetelor
cu venele cu nervurile tale diavol fragil
nu-I mai râde-n nas excitat de lumină
nu te mai lungi nefiresc după struguri de lună
(eu n-o pot privi decât cu sfială
ca dintr-o iarbă înaltă tupilată în mirare)
știu că ți-e rău în tine, ți-am întins o mână
să te scot afară, la o plimbare,
m-ai ținut de suflet printre blocuri,
mi-ai cumpărat praline
m-ai mușcat apoi de mărgelele rubinii

vino mai aproape
să-ți despic sternul
în aripi de delfin
să-ți pieptăn durerea
cu oase de onix

cred că
ne-am înnodat
la două capete
ca două ape




23 iunie 2003