Zgomotul pătează mișcarea
și albul apasă din ce in ce mai greu,
răcoarea îndrăgostită de itinerariul
mieilor de paște;
Liniile-ncep să-și contureze ghimpi
ce-ncap, printre vârfuri de amintire, raze sângerânde;
Atunci, lumina-și înghite vidul,
și stâncile-și devorează transparența
asemeni unei sclipiri de rațiune...