Vorbele mele sunt soapte
Nascute din stropi de nisip,
Am dureri nascute din fapte
De cand am glas si cu chip.

Mi-e ochiul inchis si aprins
Si nu-s demn de al meu parinte,
Stiu cat doare sa fii invins
De cand am suflet si minte.

Sa fi fast trupul cu mine
Cand inca om nu eram
O lume-nvatam sa se-nchine
Caci trupul lutos i-l aram.

Sa fi avut mintea coapta
Cand inca eram un copil,
Atunci prinr-o singura soapta
Schimbam omul debil.

Sa fi avut ochiul format
Cand inca vedere n-aveam
Atunci pistolul armat
Indreptat catre voi il tineam.

Dar n-am avut trup inainte de suflet
Si n-am avut suflet fara de trup,
N-am avut graiul inainte de urlet,
Doar albinele au fost inainte de stup.

Sa fi avut forta inainte de visul
Care-l visez noapta de noapte,
Atunci as fi distrus abisul
Umplandu-l cu-ale mele vechi soapte.