Sunt plin de viata si totusi mor,
Sunt liber si totusi sunt captiv
In moartea vietii mele.
Si-n apusul diminetii
Incerc sa plang si totusi rad,
De cel ce-a fost,de cel ce sunt.
E devreme dar totusi prea tarziu,
Copilul din mine a incaruntit
Pe tenu-i neted riduri adanci apar...
Sunt tanar si totusi prea batran.
Moartea vine grabita,viata incet sa-mi ia
Si-n mintea-mi tulbura imi zic:
-Ce-am avut si ce-am pierdut?
...-NIMIC !