ssss...doarme firea macină...ssss
nici un zgomot, nimic nu mă ține
momentul acesta nu îmi mai aparține
îmi aud firele des-creier-ate des-făcute
aruncate în patru zări devenite un corp domol
deținut, zâmbesc nărod... ce cuvânt.

ssss... nu vom spune nimănui...ssss
se distruge încet fiecare eu și fiecare noi
în fiecare zgomot absurd
suntem sur-prinși în fiecare moment, e trecut.
glasurile noastre nu ne vorbesc despre noi,
poate despre voi...dar ssss...