frunza verde mar uscat
m-am trezit cu moartea-n pat
cand dormeam cu fundu-n sus
si cu fata la apus

i-am zis: - fato nu m-atinge
ca-ti storc oasele de sange
si-ti rup haina si-ti rup coasa
si-ti ard dracului si casa

de te vad cersind prin lume
fara grai si fara nume
fara vlaga si putere
sa iti mai aduni avere

nu te-o recunoaste nime'
si te-oi face de rusine
si-o sa mori moarte frumoasa
chiar de propria ta coasa

speriata, moartea mea
nici o clipa n-astepta
si pleca cu un taxi
dar veni a doua zi...